Sectorul energetic joacă un rol fundamental în dezvoltarea economică și socială a țării. Calitatea vieții, creșterea economică și competitivitatea economiei românești necesită energie stabilă, la prețuri accesibile, cu impact minim asupra mediului înconjurător.
Pe plan internațional, ultimii ani au adus transformări importante în domeniul energiei. Succesul noilor tehnologii de extracție a petrolului a cauzat o situație de supraofertă pe piețele globale și, fatalmente, prăbușirea prețului barilului. Acest fapt constituie un factor de stimulare economică, prin prețul mic al combustibililor, dar și unul de dificultate pentru industria extracției și prelucrării hidrocarburilor, atât de importantă în România.
Prețul în continuă scădere al surselor de energie regenerabilă și, mai cu seamă, susținerea lor prin certificate verzi sau tarife garantate, a dus la o creștere semnificativă a „energiei verzi” în structura consumului de energie. Măsurile de eficiență energetică și diminuarea ponderii industriei energo-intensive au cauzat scăderea consumului de energie, atât în țara noastră, cât și în întreaga UE.
Apoi, asumarea tot mai categorică a țintelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, la nivel european și mondial, prin politici stringente de decarbonizare constituie constrângeri substanțiale asupra alcătuirii mixului energetic și a tehnologiilor prin care energia poate fi produsă și consumată.
În fine, acutizarea tensiunilor geopolitice în principalele regiuni exportatoare de energie ale lumii – inclusiv în proximitatea noastră geografică – impune acordarea de întâietate măsurilor de securitate energetică, cu asumarea costurilor aferente.
În împrejurări de rapide și adânci transformări politice, tehnologice și conceptuale ale domeniului energiei, România are nevoie de o nouă strategie energetică națională, care să ofere decidenților politici și investitorilor reperele necesare unei planificări pe termen lung.
Obiectivele strategice fundamentale – securitate energetică, competitivitate a piețelor de energie și sustenabilitate ecologică – trebuie traduse în priorități de acțiune la nivel de subsector energetic. De asemenea, ele trebuie ancorate în principii politice, economice și de guvernanță energetică: deschiderea reală la piețele europene de energie, valorificarea prin tehnologii avansate a resurselor naționale, eficientizarea și flexibilizarea sistemului energetic național, dezvoltarea laturii de management al consumului, separarea rolului statului de arbitru al sectorului energetic de cel de proprietar, profesionalizarea și transparentizarea actului de guvernanță energetică, garantarea predictibilității și stabilității reglementărilor în domeniul energiei.
Ministerul Energiei și-a asumat ca prioritate reluarea și finalizarea procesului de elaborare a Strategiei Energetice a României, demarat în 2014 și soldat cu publicarea a două documente preliminare: Analiza stadiului actual și Obligații naționale și internaționale. Aceste documente sunt, în prezent, în proces de actualizare și restructurare.
Cu un orizont de timp până în 2030 pentru analiza și prognoza detaliată și cu proiecții până în 2050, Strategia presupune un vast efort de analiză și sinteză. Vor fi mobilizate resurse ample de experiență profesională din administrație, companii, mediul academic și de cercetare, în workshop-uri specializate și sesiuni de consultări cu părțile interesate. Studiile revizuite și documentul sintetic final al Strategiei vor fi supuse unor dezbateri publice substanțiale.
Modelarea cantitativă necesară evaluării riscurilor sectoriale și ierarhizării căilor de acțiune va fi asigurată de un consultant internațional. Vor fi dezvoltate scenarii de evoluție a producției, cererii și ofertei de energie, presupunând niveluri diferite de ambiție a politicilor de decarbonizare, respectiv ale investițiilor publice în noi mari capacități de generare a energiei electrice.
Strategia Energetică va oferi o viziune de dezvoltare sustenabilă a țării, care include evoluția României către rolul de hub regional de producție, înmagazinare și tranzacționare a energiei; centrarea pe consumatorul de energie ca principal beneficiar al diversificării surselor și serviciilor de energie; dezvoltarea infrastructurii energetice concomitent cu introducerea de tehnologii inteligente; transparentizarea și profesionalizarea actului de guvernanță energetică. Strategia va include un mecanism intrinsec de revizuire și actualizare, astfel încât să fie în permanență un document viu și relevant.
Termenul limită estimativ de finalizare a documentului Strategiei Energetice a României este 15 septembrie 2016. Obiectivul este ca documentul final să fie supus dezbaterii parlamentare și asumat de către Parlamentul României prin act normativ, astfel încât să-și poată realiza funcția de ancoră a legilor, reglementărilor și politicilor din domeniul energiei.